Soni de Andrei Ruse

Update 2: la pentru cei care vor un fragment mai mare, uitati aici: http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/soni-3089554/


update:

Am terminat azi de citit cartea... in mai putin de 24 de ore.
Impresii: este cea mai buna dar totodata si cea mai proasta carte pe care am citit-o. Povestea e bine conturata, dar are un final dezastru. Dar cum spunea si Andrei intr-un interviu, pentru o persoana care are o anumita mentalitate, si ar vrea solutii ingenioase si in acelasi timp cat se poate de simple, finalul este genial.
Per ansamblu, cartea este foarte buna. Deci merita sa o cititi.:)


"s-a aplecat sa dea drumul la taximetru
-unde mergeti?
-la...intersectia carol cu mosilor. e un magazin de servicii funerare acolo, nu?
-nu stiu, o fi daca ziceti dumneavoastra, eu nu le stiu p-astea... v-a murit cineva?
-inca nu, i-am raspus zambindu-i.
-pai...si ce faceti acolo? m-a intrebat, in timp ce a pornit tare spre teiul doamnei.
-ne interesam si noi, ce sa facem?
-aaa... aveti pe careva bolnav, nu?
-eu.
-dumneavoastra?...da' ce ati patit?
-pai...nici nu stiu cum sa va zic. am aflat ca am cancer.
-doamne fereste!
-e, asta e acum, m-am obisnuit cu ideea, nu e de ieri alaltaieri. si ma duc sa vad si eu...ma-ntelegeti...
taximetristul ramasese mut. se uita la mine cu mila si, chiar daca imi venea sa rad, incercam sa fiu trista ca sa-l impresionez si mai mult.
-domnisoara, glumiti cu mine?
-ba deloc! am foile de la spital in geanta daca vreti sa vi le arat.
-nu, doamna, nu-i nevoie...va cred, cum sa...da' cum doamne iarta-ma?
-e, cum? pur si simplu. nu stiti cum e cu cancerul?
-asa, ati aflat la un control sau...?
-exact asa.
-de la televizor e, va zic eu! am vazut cateva documentare... si-asta face cancer! nu stie lumea, dar asta si tigarile e, fir-ar mama lor!
-pai de la televizor mi-a zis si mie ca e...
incercam sa ma abtin cat puteam de mult sa nu rad in hohote. dana la fel, o observasem in oglinda. avea mana pe fata.
-de la televizor, nu?
-daca va zic...mai ales de la prostia aia de otv.
-aoleo!
-pai da, nu stiati? ca aia emit prost de tot, au niste aparatura d-aia veche, vai mama ei. si cum eu ma uitam in fiecare seara... am patit-o, vedeti?
dana se chirchicise toata in spate si tremura de ras. din cand in cand mai scotea niste chicoteli, apoi isi lasa doar gura acoperita de mana ca sa i se vada ochii inlacrimati.
-vai, da' nu plangeti doamna, doriti un servetel? s-a sesizat imediat soferul.
-nu, nu, multumesc. doar ca...mi-e greu acum sa reaud povestea, i-a raspuns dana silabisind.
-doamne pazeste!! a exclamat taximetristul, inchinandu-se in fata bisericii de la obor. dar cum? si nu faceti tratamente d-astea?
-ba fac, d-aia nu mai am nici par!
-aoleo! eu asa credeam ca va tundeti dumneavoastra, am si vrut sa va intreb.
-nu, nu... eu aveam parul lung de tot. n-am din pacate nicio poza la mine sa v-arat.
-doamne pazeste! si s-a inchinat din nou, fara sa fie vreo biserica de care sa stiu prin preajma.
-asta e viata, ce sa-i facem acum? am concluzionat eu.
-da, mama ei, da' cum se intampla...am auzit-o si p-asta! si de la otv ziceti, nu?
-de la otv, de la acasa, mi-a dat doctorul o lista. le stia bine, ca mai sunt cazuri.
-da' la acasa ce-are, doamna?
-tot asa! transmisii proaste. cica nici proteveu' nu o duce prea bine, dar cu acasa e pulbere.
-doamne! sa-i spun lu' nevasta-mea! sarbu asta chiar ca-i al dracu' de zgarcit...am tot auzit... si cu tratamentele-astea nimic?
-nimic, nimic...m-am dus prea tarziu. bine, sanse pot fi, nu zic... da' mai am cateva luni si acum ma gandeam sa vad cum ma-ngrop si eu...ca omul.
-doamne, da' ce-a ajuns lumea asta...
-macar e bine ca mai aflam si noi. ce, eu daca stiam dinainte ma mai uitam la diaconescu, la d-astea?
-da, dar chiar asa, sa moara oameni si altii sa faca bani asa? chiar pan-aici? nu e nene! nu mai e viata cu nesatuii astia! si-atat, doar de la televizor, asa?
-pai ce-mi trebuia mai mult?
-doamne-ajuta! si s-a crucit iar. ce-am ajuns..."



Fragment din romanul "Soni" al lui Andrei Ruse. Mie una mi se pare de un umor negru genial. cititi si voi cartea si mai vorbim dupa. V-am pupat!